Republica este regimul politic care a apărut pentru prima oară în Franţa pe 22 septembrie 1792, dată care marchează înfiinţarea primei Republici franceze.
Însă de atunci Franţa nu a fost numai republică, ci şi imperiu, monarhie… de fiecare dată însă când republica a redevenit regimul politic de guvernare, s-a dat reset şi s-a marcat începutul unei alte noi republici.
Astfel, astăzi Franţa este sub regimul politic al celei de-a cincea republici.
Să reluăm pe scurt câteva informaţii cheie referitoare la cele 5 Republici franceze :
Prima Republică 1792 – 1804
Până în 1789, Franţa era monarhie. Şeful statului avea putere de decizie deplină, numit “rege cu drept divin”. Altfel spus, nu răspundea decât în faţa lui Dumnezeu…. În mod cert, nu în faţa poporului!
În 1789, Revoluţia franceză schimbă profund regimul politic. Regele Luois XVI îşi pierde puterea absolută şi va fi chiar decapitat în 1792. În acelaşi an prima Republică franceză este proclamată şi l’Assemblée Nationale (Camera deputaţilor) preia puterea. Această Assemblée este constituită de către deputaţi aleşi de către cetăţeni, prin vot liber. Femeile nu au încă drept de vot.
Prima Republică va ţine până în 1804, anul în care Napoléon la putere se auto proclamează împărat.
A doua Republică 1848 – 1851
Din 1804 până în 1848, Franţa este marcată de reîntoarcerea sub regimul monarhiei. Din nou regi care guvernează ţara.
1848 este însă anul în care are loc a treia revoltă populară importantă, numită Revoluţia din februarie. Populaţia din Paris, cu ajutorul şi sub influenţa liberalilor şi a republicanilor, reuşeşte să îl forţeze pe regele Louis-Philippe să abdice.
A doua Republică este proclamată de către Alphonse de Lamartine, înconjurat de revoluţionari.
Este un alt Napoléon, Louis-Napoléon Bonaparte, nepotul lui Napoléon Bonaparte, care va fi ales preşedintele celei de-a doua Republici în cadrul unui sufragiu universal, fiind astfel primul preşedinte francez ales.
Sufragiul va fi exclusiv masculin, femeile neavând încă dreptul de a vota.
Louis-Napoléon Bonaparte se proclamă împărat în 1852, sub denumirea de Napoléon III. Va marca astfel sfârşitul celei de-a doua Republici şi va intra în istorie ca ultimul monarh francez.
A treia Republică 1870 – 1940
În 1870, Franţa pierde războiul în faţa Prusiei şi ca urmare Napoleon III va capitula şi implicit ultimul Imperiu francez se va dizolva, lăsând loc celei de-a treia Republici.
De data aceasta o republică care rezistă în timp (70 de ani), până în 1940. Regimul politic republican se stabilizează în sfârşit, căci înainte, din 1789 se succedaseră 7 regimuri politice : 3 monarhii constituţionale, 2 republici şi 2 imperii…
În timpul celei de-a treia Republici, preşedintele nu este ales de către cetăţeni, ci de către deputaţi, având mai degrabă un rol simbolic. Între 1870 şi 1940 s-au schimbat 14 preşedinţi.
Cea de-a treia Republică ia sfârşit odată cu ocuparea Franţei de către Germania nazistă, în 1940, lăsând loc Regimului de la Vichy.
A patra Republică 1946 – 1958
După al doilea război mondial, republica revine în Franţa, pentru a patra oară. Ca şi în timpul celei de-a treia, preşedintele nu are multă putere politică. Tot deputaţii îl aleg, nu poporul.
Vor fi numai doi preşedinţi în tipul acestei a patra republici, dar foarte multe guverne, deci o puternică instabilitate politică.
Pe acest fond, intervine şi Razboiul din Algeria, colonie franceză încă din secolul XIX. Algerienii îşi revendică independenţa şi războiul izbucneşte în 1958.
A cincea Republică 1958 – prezent
Pentru a pune capăt instabilităţii politice şi războiului din Algeria, responsabilii politici fac apel la Generalul De Gaulle, văzut ca un erou naţional, cel care dirijase rezistenţa contra naziştilor în timpul războiului.
De Gaulle devine preşedinte şi îşi acordă mult mai multă putere decât succesorii săi.
În 1962 revine sufragiul universal direct şi de data aceasta femeile dobândesc drept de vot. Durata mandatului prezidenţial este fixată la 7 ani.
De-abia foarte recent, în 2002, durata mandatului este redusă la 5 ani, mandat numit în franceză quinquennat.
În 2023, Franţa este încă sub a cincea Republică, în timpul căreia au fost 11 alegeri cu totul, dar 8 preşedinţi căci Mitterand, Chirac si Macron au fost aleşi de două ori la rând.
A cincea Republică este una în care preşedintele are multă putere, ceea ce îi face pe mulţi să numească regimul actual mai degrabă monarhie prezidenţială. 😊
Tabel recapitulativ – cele 5 Republici în Franţa (perioade de timp şi motiv)
| Republicile franceze | Motivul declanşator al schimbării |
| Prima Republică 21sept 1792 -18mai 1804 | Revolta populară împotriva lui Louis XVI şi proclamarea Republicii ca regim politic |
| A doua Republică 24febr 1848 –2dec 1852 | Revoluţia franceză denumită « din februarie » împotriva regelui Louis-Philippe |
| A treia Republică 4sept 1870 –10iul 1940 | Capitularea lui Napoleon III împotriva prusacilor şi implicit căderea Imperiului francez |
| A patra Republică 27oct 1946 –4oct 1958 | Reinstaurarea democraţiei în Franţa, după război şi Regimul de la Vichy |
| A cincea Republică 4oct 1958 – prezent | Instalarea lui De Gaulle pentru a face faţă instabilităţii politice şi a războiului din Algeria |
Lista preşedinţilor celei de-a cincea Republici:
- Charles de Gaulle – 8 ianuarie 1959 – 28 aprilie 1969
- Georges Pompidou – 20 iunie 1969 – 2 aprilie 1974
- Valéry Giscard d’Estaing – 27 mai 1974 – 21 mai 1981
- François Mitterrand – 21 mai 1981 – 17 mai 1995
- Jacques Chirac – 17 mai 1995 – 16 mai 2007
- Nicolas Sarkozy – 16 mai 2007 – 15 mai 2012
- François Hollande – 15 mai 2012 – 14 mai 2017
- Emmanuel Macron – 14 mai 2017 – prezent
Sursă text:
https://www.journalessentiel.be/
Sursă imagini:
